Prin ceata

In urma cu cateva zile, nu mai stiu exact ziua, sa fi fost marti sau poate miercuri dimineata, ma trezesc si ma uit cu ochii inca nelimpeziti bine , pe fereastra. Se lumina atunci de ziua si afara era ceata deasa, prea cetos mi s-a parut mie pentru luna aprilie. Ma dau si jos din pat si ma uit mai bine spre gradina, cand …ma ingrozesc dintr-o data: „a nins!” imi zic eu privind catre bradul argintiu pe care l-am zarit inainte de orice altceva, fiind cel mai usor vizibil la o prima vedere de la fereastra mea. Cand ma uit mai bine, nu era alb niciunde altundeva, numai in fata bradului, peste noapte ciresul aflat intre brad si casa , impodobit deja de boboci de cu o seara inainte, pe care insa nu l-am observat, fiind  cu florile inchise , isi deschisese buchetele cu flori si era alb tot, in straiele de sarbatoare ale primaverii .

Poza nu este din acea dimineata cetoasa, ci este de azi. Insa atunci am trecut in cateva clipe de la socul gandului ca peste noapte a nins si a fost acoperit totul dintr-o data de zapada, la bucuria revederii intr-o aceasta noua primavara, ca si in alti ani , a ciresului inflorit.

Si inca o poza, facuta tot din spatele ferestrei si cu telefonul .Cam neclara, e drept, insa  e o poza fara perdea :). La propriu.

 

De actualitate: ploi, gradina

Daca ar fi sa tin un jurnal despre gradina, as putea spune astazi ca in sfarsit am terminat de pus cam tot ce era de pus in gradina.Sambata, adica in urma cu doua zile. Mai am, desigur diverse seminte, cum … Continuă lectura

Niste rasaduri rabdatoare

De numai o zi ploua afara si e rece si urat si deja simt asa…ca ma deprima vremea asta. Sau poate si pentru ca s-a dus mica vacanta de 1 mai si paste laolalta , care putea sa fi mai fost macar inca vreo doua, trei zile. Asa ca de atata suparare , blogaresc . Noroc cu pozele , ca imi mai readuc un pic din buna dispozitie pe care o aveam la momentul cand le-am facut.

De n-ar fi fost ploaie si de n-ar fi fost zile pline cu orice altceva decat timp liber, as fi putut de exemplu sa mai scot din rasadurile mele afara. Ca am multe inca de plantat din jardiniera in gradina si mari. Atat de mari incat nu stiu daca le face bine sa mai intarzie in casa, in loc sa stea si ele la locul  definitiv din  gradina.

De exemplu, ardeii. Am jardiniere cu ardei pe pervaz , care au crescut ca o padure. Asa cum sunt acum, par mari , bine dezvoltati, dar sunt inghesuiti si cand ii voi separa , vor mai ramane, parca vad, doar niste nuieluse subtirele si cam golase, cu cate una, doua frunzulite spre varf fiecare. Si anul trecut am avut rasadurile de ardei iuti maricele. Ca anul trecut mi-am pus numai ardei iute rasad, spre deosebire de anul asta cand am incercat si trei soiuri de ardei gras, tot rosu, ca galben nu am gasit din timp, desi as fi vrut. Poate m-am trezit si tarziu cu gandul ca mi-ar fi prins bine si ardei galben, cum am avut intr-un an, primul an in care am cultivat eu ardei gras in gradina si atunci fara rasad, numai din samanta plantata direct in gradina. Si mi-au crescut niste ardei mari, frumosi, galbeni si rosii precum si o brazda de ceva soi de ardei iute, pline brazdele de ardei. Apoi in anii urmatori, n-am mai avut acelasi succes cu ardeii, dar am prins gustul cultivarii lor si am mai incercat cand si cand ba in solar, ba afara, ba ardei iute , ba ardei gras, insa numai cu rasad am mai reusit sa si culeg  ardei bine copti de pe planta .

Anul asta insa, am pus pe rand, cam de la  inceputul lunii martie semintele de ardei iuti intai , apoi si de ardei gras, pe masura ce mai vedeam cate un plic pe rafturile magazinelor si ma tenta sa incerc. Astfel ca acum am niste giganti, inalti, unii chiar si infloriti, ba inca si un puiut de ardeias am vazut dintr-o floare. Ca ardeii nu au nevoie de albine pentru polenizare.

Ia sa-i vedeti si voi!

Intai o poza de grup cu cateva jardiniere:

 

-Nu par inalti? Dar sunt , mi-au luat aproape toata lumina din fereastra si iata-i pe cei mai inalti, astia sunt dintr-un soi de ardei iute pe care l-am cumparat in urma cu doi ani, cam prin august sa fi fost de la supermarmarket. Mi-a placut ca era crescut inalt, sub forma unui pomisor si plin de ardeiasi iuti mititei, verzi, galbeni, rosii. Ma gandeam ca cine stie ce tratament le-o fi aplicat de au crescut asa inalti, dar uite ca anul asta si la mine tot inalti au crescut in jardiera. Circa 75 cm de la nivelul solului pentru un ardei iute, eu zic ca e destul de bine facut.

-Mai jos se vede ardeiasul putin crescut printre petalele acum ofilite de la floare:

-Si plini de flori…

-Ei, iar eu sa nu pot sa ii plantez in gradina! De ploaie, de lipsa de timp liber , destinat gradinaritului. De asta ma supar asa. Dar incerc sa ma incarc cu rabdare. Si eu si ardeilor le dau zilnic apa de dimineata, sa nu sufere de lipsa hranei, asa inghesuiti cum stau. Si asteptam vreme mai buna …in weekend numai de acum , cand altcandva.