Cand vine luna martie avem asteptari mari: martisoare, raze de soare, prime flori. Sau aveam. Ca eu m-am cam invatat si stiu ca luna martie este amagitoare daca imi fac sperante mari asteptand-o pe ea. Si ma astept inclusiv la zapezi, cum am mai avut candva si am si prins cateva imagini pe la vreo 30 ale lunii sa tot fi fost, cu flori si cu zapada simultan. Asa ca azi , cand zice-se ar fi fost ploaie inghetata, adica sa fie mai pe inteles s-au intalnit ploaia si temperaturile negative , s-au imbratisat si a rezultat o imagine inghetata. Adica o poza, numai ca si rece .Eu nu m-am ostenit sa ies prea mult astazi afara , dupa ce ieri a fost zi de adevarata primavara. Dar cat am stat alea doua-trei-zece sa fi fost minute, am avut si telefonul in dotare si (doar) cu el am prins cateva imagini cu flori de ……..era sa zic de malai, flori de corn inghetate. Si nu va uitati la calitate, ca fiind prinse doar cu telefonul, el atata poate, atat face. E telefon doar, nu super camera foto.
Stropii sunt inghetati pe flori, nu mai sunt stropi de apa, ci turturi de gheata , doar fara varf ascutit (inca).
Nu mai zic de zavoarele de fier de la poarta , care au fost de neclintit.
Titlul este inspirat din Ionel Teodoreanu, de aceea am si folosit ghilimele.
gradina2016 