In urma cu cateva zile, nu mai stiu exact ziua, sa fi fost marti sau poate miercuri dimineata, ma trezesc si ma uit cu ochii inca nelimpeziti bine , pe fereastra. Se lumina atunci de ziua si afara era ceata deasa, prea cetos mi s-a parut mie pentru luna aprilie. Ma dau si jos din pat si ma uit mai bine spre gradina, cand …ma ingrozesc dintr-o data: „a nins!” imi zic eu privind catre bradul argintiu pe care l-am zarit inainte de orice altceva, fiind cel mai usor vizibil la o prima vedere de la fereastra mea. Cand ma uit mai bine, nu era alb niciunde altundeva, numai in fata bradului, peste noapte ciresul aflat intre brad si casa , impodobit deja de boboci de cu o seara inainte, pe care insa nu l-am observat, fiind cu florile inchise , isi deschisese buchetele cu flori si era alb tot, in straiele de sarbatoare ale primaverii .
Poza nu este din acea dimineata cetoasa, ci este de azi. Insa atunci am trecut in cateva clipe de la socul gandului ca peste noapte a nins si a fost acoperit totul dintr-o data de zapada, la bucuria revederii intr-o aceasta noua primavara, ca si in alti ani , a ciresului inflorit.
Si inca o poza, facuta tot din spatele ferestrei si cu telefonul .Cam neclara, e drept, insa e o poza fara perdea :). La propriu.